Un solvent este un lichid (gaz sau solid) care poate dizolva o soluție solidă, lichidă sau gazoasă, formând astfel o soluție. Apa este cel mai comun solvent în viața de zi cu zi. Solvenții organici sunt compuși organici care conțin atomi de carbon. Solvenții au de obicei puncte de fierbere scăzute și sunt ușor volatili. Ele pot fi îndepărtate și prin distilare, lăsând substanța dizolvată. Prin urmare, solvenții nu pot reacționa chimic cu solutul; trebuie să fie inerți. Solvenții pot extrage compuși solubili din amestecuri; cel mai comun exemplu este prepararea cafelei sau a ceaiului cu apă fierbinte. Solvenții sunt de obicei lichide transparente, incolore și cel mai adesea au un miros distinctiv.
Concentrația unei soluții depinde de cantitatea de substanță dizolvată în solvent. Solubilitatea este cantitatea maximă de substanță pe care un solvent o poate dizolva la o anumită temperatură. Solvenții organici sunt utilizați în principal în curățarea chimică (de exemplu, tetracloretilenă), ca diluanți de vopsea (de exemplu, toluen, terebentină), ca pentru îndepărtarea ojei sau lipici (de exemplu, acetonă, acetat de metil, acetat de etil), ca pentru îndepărtarea ruginii (de exemplu, hexan), ca detergent (extract de lămâie), în parfumuri (alcool), și în parfumuri (alcool).
